În plus, acesta a adăugat că finanțarea proiectului privind realizarea Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale, este asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, iar termenul de operaționalizare este 2023.
„În cadrul acestui centru se vor putea realiza evaluări ale impactului fenomenelor legate de vreme și climă asupra sistemelor agricole și se vor putea identifica măsuri de adaptare care trebuie luate în contextul în care variabilității și schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente”, a afirmat oficialul guvernamental în cadrul conferinței „Impactul încălzirii globale asupra mediului și societății” care a avut loc la Academia Română.
El afirmă că este momentul în care trebuie să aplicăm, fără întârziere, măsuri eficiente și sustenabile din punct de vedere al utilizării resurselor de climă, apă și sol.
Potrivit spuselor lui Alexe, combaterea fenomenului schimbărilor climatice a depășit demult etapa identificării de soluții, în prezent aflându-ne la momentul la care trebuie să le aplicăm.
„Din datele analizate de specialiști a rezultat că, la nivel mondial, în anul 2019, a fost al doilea cel mai călduros an din ultimii 140″, a menționat Costel Alexe. „În România, în 2019, a fost cel mai călduros an din 1900 și până în prezent. În intervalul 2015-2019 s-au înregistrat cei mai călduroși cinci ani, iar ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor. Meteorologii ne arată că, în țara noastră, datele climatice istorice indică o creștere a temperaturii aerului la nivel anual și sezonier, precum și a frecvenței și intensității fenomenelor meteo periculoase. În acest context, episoadele cu valuri de căldură sunt din ce în ce mai persistente, iar perioadele cu luni secetoase alternează cu intervalele scurte, în care precipitațiile abundente generează viituri sau inundații la scară regională și locală”.
Totodată, ministrul Mediului a mai declarat că limitarea încălzirii globale la nivelul de 1,5 grade Celsius impune schimbări ample și rapide în domeniul folosirii terenului, a energiei, industriei, construcțiilor, transporturilor și dezvoltării așezărilor urbane.
„Eforturile de reducere a amprentei de carbon trebuie intensificate la toate nivelurile, iar în fiecare din statele membre și dincolo de limitele fiecărui continent, trebuie să fie o acțiune globală și fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze și să contribuie activ în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a mai punctat ministrul Costel Alexe.
România va fi gazda Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, primul centru de acest fel din lume, această decizie fiind luată în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie de la Geneva, din luna iunie 2019.
Implementarea proiectului Infra Meteo cu toate cele șapte obiective, inclusiv crearea Centrului European Regional de Agrometeorologie, va deveni operațional în anul 2023.
În ceea ce privește resursele financiare pentru implementarea proiectului Infra Meteo, acestea sunt în sumă de 50 de milioane de euro, 85% provenind din fonduri europene și 15% de la Guvernul României.
Prin proiectul Inframeteo se continuă dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale. Astfel, se urmărește reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră.
La data de 11 decembrie 2019, Executivul de la Bruxelles a prezentat Pactul Ecologic European, care descrie obiectivul ambițios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic.
Tranziția Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privința investițiilor în toate sectoarele. Astfel, pentru atingerea țintelor actuale în materie de climă și energie pentru 2030 va fi nevoie de investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro în următorul deceniu.
Sursă foto: Pixabay